Ce anume calculează aplicația, pe ce se sprijină și cât de mult merită crezut.
Ziua 1 este prima zi de sângerare, nu ziua în care se termină. Toate calculele pornesc de aici, fiindcă e singurul reper pe care îl poți observa fără instrumente.
Lungimea ciclului se măsoară de la o zi 1 la următoarea zi 1. Un ciclu care începe pe 8 iulie și se încheie odată cu menstruația din 6 august are 29 de zile. Atenție la o confuzie ușor de făcut: 6 august este a treizecea zi socotind de la 8 iulie, dar ciclul are 29 de zile. Aplicația afișează durata ciclului, nu numărul zilei.
Faza foliculară ține de la ziua 1 până la ovulație. Faza luteală ține de la ovulație până la menstruația următoare.
Aproape toată variabilitatea unui ciclu stă în faza foliculară. Faza luteală este relativ constantă, în jur de 14 zile. Consecința practică e importantă: dacă vrei să estimezi ovulația, o scazi din menstruația următoare, nu o aduni la cea precedentă.
De aceea „ovulația e în ziua 14" e o simplificare care funcționează doar la un ciclu de exact 28 de zile. La un ciclu de 24 de zile, ovulația cade în jur de ziua 11; la unul de 32, în jur de ziua 19.
Fereastra cuprinde cele cinci zile dinaintea ovulației plus ziua ovulației. Limita din stânga vine din supraviețuirea spermatozoizilor în tractul genital, până la aproximativ cinci zile. Limita din dreapta vine din durata de viață a ovulului, în jur de 24 de ore. După ovulație probabilitatea scade rapid aproape de zero, iar maximul e în ziua dinaintea ovulației, nu în ziua ei.
Aici e partea pe care majoritatea aplicațiilor o ascund. Studiul lui Wilcox și colaboratorii, pe 696 de cicluri urmărite cu metaboliți urinari de estrogen și progesteron, a arătat că fereastra fertilă apare într-un interval foarte larg de zile.
De aceea aplicația desenează două lucruri deodată: o fereastră îngustă, cea mai probabilă, și o zonă hașurată mult mai largă, care spune „undeva aici, dar nu știm exact unde".
Zona hașurată e calculată după regula Ogino-Knaus, formulată în anii 1930 și încă folosită ca metodă de conștientizare a fertilității. Ea nu estimează o zi, ci un interval, pornind de la variabilitatea observată a ciclurilor tale.
Numerele rezultate sunt numere de zi, socotite de la ziua 1 inclusiv. Cele două constante nu sunt arbitrare: 18 înseamnă 14 zile de fază luteală plus 4 zile de marjă pentru o ovulație timpurie și supraviețuirea spermatozoizilor; 11 înseamnă 14 minus 3 zile de marjă pentru o ovulație tardivă.
Cu cât variază mai mult ciclurile, cu atât intervalul iese mai lat — ceea ce e corect, nu e un defect. La cicluri între 22 și 29 de zile, intervalul merge din ziua 4 până în ziua 18, adică aproape jumătate din ciclu. Aceasta este onest reprezentarea a cât de puțin se poate ști dintr-un calendar.
| Mărime | Formulă |
|---|---|
| lungimi de ciclu | distanțele dintre zilele 1 consecutive, păstrând doar valorile între 15 și 60 de zile |
| ciclu tipic | mediana ultimelor cel mult 12 lungimi valide |
| următoarea zi 1 | ultima zi 1 + ciclu tipic |
| ovulație estimată | următoarea zi 1 − 14 zile |
| fereastră fertilă | de la ovulație − 5 zile până la ovulație inclusiv |
| interval de incertitudine | de la ziua (cel mai scurt ciclu − 18) până la ziua (cel mai lung ciclu − 11) |
| ziua curentă | zile scurse de la ultima zi 1, plus 1 |
Câteva alegeri merită explicate.
Mediană, nu medie. Un singur ciclu atipic — o boală, o călătorie, o perioadă de stres — deplasează media, dar aproape deloc mediana. Cu cicluri, valorile extreme sunt frecvente și rareori informative.
Ultimele 12 cicluri, nu tot istoricul. Ciclurile se schimbă cu vârsta. O medie pe cincisprezece ani ar descrie o persoană care nu mai există. Douăsprezece cicluri sunt și minimul recomandat clasic pentru regula Ogino-Knaus.
Filtrul de 15–60 de zile. Elimină automat intervalele care nu sunt cicluri: o sarcină, o perioadă de amenoree, sau pur și simplu cicluri nenotate care ar apărea ca un interval dublu. Ele rămân în istoric, dar nu intră în statistici.
Nu este o metodă contraceptivă. Metoda calendaristică pură are o rată de eșec în utilizare tipică raportată în jur de 24% pe an, iar metodele de conștientizare a fertilității în ansamblu variază larg în funcție de tehnică și de rigoarea aplicării. Ce vezi aici este o estimare informativă, nu o bază pentru decizii contraceptive.
Adolescența. În primii ani după menarhă ciclurile sunt frecvent anovulatorii și neregulate. Mediana va fi instabilă, iar intervalul de incertitudine va ieși foarte larg. E normal și e corect afișat — dar înseamnă că, la această vârstă, partea utilă a aplicației e numărătoarea zilelor, nu fertilitatea.
Postpartum și alăptare. După naștere, primele cicluri sunt adesea atipice ca lungime. Filtrul le lasă să intre dacă se încadrează între 15 și 60 de zile, deci pot influența mediana pentru câteva luni.
Ce nu vede aplicația. Temperatura bazală, glera cervicală, testele urinare de LH. Acestea observă ovulația în loc să o presupună și sunt considerabil mai precise. Un calendar nu poate face decât statistică pe trecut.